Ce se întâmplă cu panourile fotovoltaice iarna și pe zăpadă

Prima iarnă cu panouri pe acoperiș ridică, invariabil, aceleași două întrebări: „nu li se strică nimic de la ger?” și „trebuie să urc să dau zăpada jos?”. Răspunsurile scurte sunt „nu” și „aproape niciodată”. Merită însă explicat de ce, pentru că motivul contrazice o intuiție răspândită.

Frigul nu este dușmanul panoului

Contrar așteptărilor, o celulă fotovoltaică funcționează mai bine la temperaturi scăzute. Randamentul modulelor scade pe măsură ce se încălzesc: fișele tehnice indică de regulă o pierdere între 0,3 și 0,4% din putere pentru fiecare grad Celsius peste cei 25 °C din condițiile standard de testare. Invers, sub acest prag, panoul dă puțin peste puterea nominală.

De aceea o zi senină de februarie, cu aer rece, poate produce oră de oră mai bine decât o după-amiază de iulie la 35 de grade, când modulele se încălzesc cu mult peste temperatura aerului.

Atunci de ce scade producția iarna?

Nu din cauza temperaturii, ci a luminii: ziua este cu aproape jumătate mai scurtă, soarele urcă mult mai puțin deasupra orizontului, iar cerul acoperit și ceața sunt mult mai frecvente. Zăpada rămasă pe module se adaugă acestor factori, dar este, de obicei, cel mai mic dintre ei.

Când alunecă zăpada singură și când nu

Sticla panourilor este netedă și aderă slab la zăpadă, iar modulul se încălzește ușor chiar și sub un strat subțire, ceea ce topește pelicula de contact și declanșează alunecarea. Ce contează:

• Înclinarea. Peste aproximativ 30 de grade zăpada alunecă de regulă de la sine, în câteva ore sau zile. Sub 15–20 de grade rămâne mult mai mult.
• Tipul zăpezii. Zăpada pufoasă alunecă ușor; cea umedă, urmată de îngheț, se poate fixa pentru zile întregi.
• Rama modulului. Ramele proeminente rețin ultimul strat de la baza panoului, care poate persista după ce restul a alunecat.
• Soarele. Câteva ore de lumină directă rezolvă de obicei situația chiar și pe ger.

Cât pierzi, de fapt

Un strat subțire de zăpadă proaspătă lasă să treacă o parte din lumină, iar producția scade fără să se oprească. Un strat opac oprește practic complet producția modulului acoperit — iar dacă panourile sunt legate în serie, acoperirea parțială a unora dintre ele reduce disproporționat producția întregului șir, exact ca la umbrire.

Raportat la an, însă, pierderea este mică: zilele cu module efectiv acoperite sunt puține, iar ele cad tocmai în lunile care contribuie oricum cel mai puțin la totalul anual. Este exact motivul pentru care efortul de curățare rareori se justifică.

Merită curățate? De obicei, nu

Compararea este simplă: câștigi câteva zile de producție dintr-o lună slabă, riscând o cădere de pe acoperiș și deteriorarea unor module scumpe. În marea majoritate a cazurilor, răspunsul corect este să aștepți.

Riscurile unei curățări greșite

• Urcarea pe acoperiș iarna — pe țiglă înghețată, cu zăpadă — este de departe cel mai mare risc, și este un risc pentru persoană, nu pentru instalație.
• Călcatul pe module produce microfisuri invizibile în celule, care nu se văd imediat, dar se traduc în pierdere de putere în anii următori.
• Unelte dure — lopeți, raclete, perii cu peri rigizi — zgârie sticla și stratul antireflex, iar zgârieturile rămân definitive.
• Apa caldă sau fierbinte pe sticlă foarte rece produce un șoc termic care poate fisura modulul.
• Deteriorarea structurii de prindere sau deplasarea unui modul poate duce la infiltrații în acoperiș — o problemă mai scumpă decât energia câștigată.
• Avalanșa de zăpadă desprinsă brusc de pe un acoperiș înclinat este periculoasă pentru cine se află dedesubt.
• Garanția nu acoperă defectele provocate de intervenții necorespunzătoare.

Ce se poate face în siguranță

1. Așteaptă. În majoritatea situațiilor este cea mai bună decizie, iar prima zi cu soare rezolvă problema.
2. De la sol, cu unealtă potrivită. Dacă acoperișul este jos și accesibil, o perie telescopică cu cap moale, special pentru module, folosită fără apăsare, este singura intervenție rezonabilă.
3. Nu improviza. Dacă situația chiar cere intervenție pe acoperiș, se face de către cineva cu echipament de lucru la înălțime, nu cu o scară și o mătură.

Ce contează, de fapt, mai mult decât zăpada

Problema serioasă a iernii nu este pelicula de zăpadă de pe sticlă, ci încărcarea din zăpadă asupra structurii. Sistemul de prindere și acoperișul trebuie dimensionate pentru încărcarea specifică zonei, cu prinderi corect distribuite și cu o distanță potrivită față de streașină și de coamă. Acesta este un calcul de proiectare, făcut înainte de montaj — nu ceva ce se poate corecta iarna, cu zăpada pe acoperiș.

La fel de utilă este o revizie de primăvară: se verifică prinderile, starea ramelor, etanșările și se citesc datele de producție ale iernii, care arată dacă un modul sau un șir a rămas în urmă.

Dacă vrei ca sistemul tău să fie proiectat cu încărcarea din zăpadă din zona ta luată în calcul de la început, ne poți trimite o cerere de ofertă cu tipul acoperișului și locația.

Întrebări frecvente

Gerul poate strica panourile?

Modulele sunt testate pentru cicluri repetate de îngheț-dezgheț și pentru temperaturi mult sub cele din România. Frigul în sine nu le afectează; intervențiile mecanice sau termice greșite, da.

Zăpada de pe panouri poate rupe acoperișul?

Nu, dacă structura a fost dimensionată corect pentru încărcarea din zăpadă a zonei — un motiv în plus ca montajul să se facă pe baza unui proiect.

Pot folosi apă caldă ca să topesc zăpada mai repede?

Nu. Diferența bruscă de temperatură pe sticla rece poate fisura modulul, iar apa care îngheață apoi în jurul prinderilor creează alte probleme.