Cât produce un sistem fotovoltaic de 5 kW în zona Cluj, lună de lună

„Cât produce un sistem de 5 kW?” este, probabil, cea mai frecventă întrebare pe care o primim. Răspunsul obișnuit este o cifră anuală — utilă pentru un calcul de amortizare, dar înșelătoare dacă te aștepți s-o vezi împărțită egal la douăsprezece luni. În realitate, în zona Cluj diferența dintre o lună de vară și una de iarnă este de câteva ori, nu de câteva procente.

Ordinul de mărime, pe an

În proiectare se lucrează cu producția specifică — câți kWh dă, într-un an, fiecare kW instalat. Pentru zona Cluj, pe un acoperiș orientat rezonabil spre sud și fără umbriri majore, valorile folosite uzual în calcule se situează în jurul a 1.100–1.250 kWh pe an pentru fiecare kW instalat. Pentru 5 kW, asta înseamnă un ordin de mărime de aproximativ 5.500–6.200 kWh pe an.

Sunt estimări de proiectare, nu garanții și nu măsurători ale unor instalații anume. Cifra reală depinde de acoperișul tău și de cum a fost anul meteorologic. Sursa publică de referință pentru datele de iradiere este PVGIS, instrumentul Comisiei Europene — se poate consulta gratuit, pentru orice adresă, de către oricine vrea să verifice singur ordinul de mărime.

De ce vara produce de câteva ori mai mult

Trei factori trag în aceeași direcție:

• Durata zilei. La latitudinea Clujului, ziua are aproape 16 ore în jurul solstițiului de vară și în jur de opt ore și jumătate în decembrie.
• Unghiul soarelui. La amiază, soarele urcă la circa 67 de grade deasupra orizontului în iunie și la doar aproximativ 20 de grade în decembrie. Cu cât unghiul e mai mic, cu atât lumina traversează un strat mai gros de atmosferă și cade mai oblic pe panou — două pierderi care se adună.
• Nebulozitatea. Iarna, zilele cu cer acoperit și ceață persistentă sunt mult mai frecvente în depresiunile transilvănene decât vara.

Rezultatul: o lună de decembrie produce, ca ordin de mărime, în jurul unei cincimi din cât produce o lună de iunie sau iulie — iar într-o iarnă închisă, chiar mai puțin.

Cum arată un an tipic, pe etape

1. Decembrie–ianuarie. Minimul anului: zile scurte, soare jos, cer acoperit frecvent, uneori module acoperite de zăpadă.
2. Februarie–martie. Creșterea cea mai abruptă din tot anul. Ziua se lungește rapid, iar zilele senine de sfârșit de iarnă, cu aer rece, sunt surprinzător de bune pentru panouri.
3. Aprilie–august. Platoul de vârf. Lunile de maxim sunt de regulă mai, iunie și iulie, iar diferența dintre ele este adesea mică — un mai senin și răcoros poate depăși un august fierbinte.
4. Septembrie–octombrie. Scădere constantă, dar încă luni bune: un octombrie senin rămâne cu mult peste orice lună de iarnă.
5. Noiembrie. Coborâre rapidă spre minimul de iarnă, accentuată de ceață.

De ce două case cu același sistem de 5 kW nu produc la fel

• Orientarea acoperișului. Sudul e referința; est-vestul funcționează, dar redistribuie producția pe parcursul zilei și scade totalul anual.
• Înclinarea. Un acoperiș aproape plat și unul foarte abrupt se comportă diferit, mai ales iarna, când soarele e jos.
• Umbrirea. Un coș de fum, un copac sau clădirea vecină pot tăia din producție mult mai mult decât sugerează suprafața umbrită.
• Temperatura. Panourile pierd randament când se încălzesc — fișele tehnice indică de regulă între 0,3 și 0,4% pentru fiecare grad peste cei 25 °C din condițiile standard de testare.
• Pierderile de sistem. Invertor, cabluri, praf, zăpadă, degradarea normală a modulelor în timp.

Ce înseamnă pentru factură

Consumul unei case merge, de obicei, exact invers față de producție: crește iarna, când sistemul dă cel mai puțin, și scade vara, când dă cel mai mult. De aceea un sistem dimensionat corect nu îți anulează factura în fiecare lună — echilibrează anul: vara livrezi surplus în rețea, iarna cumperi.

Aici apare o confuzie frecventă. O baterie de stocare rezolvă decalajul dintre zi și noapte, nu pe cel dintre vară și iarnă — nicio baterie rezidențială de dimensiuni rezonabile nu poate păstra energia verii pentru decembrie. Compensarea sezonieră se face prin schimbul cu rețeaua, în regim de prosumator, nu prin stocare locală.

Practic: dacă îți judeci sistemul după factura din ianuarie, vei fi dezamăgit; dacă îl judeci după cea din iunie, vei fi prea optimist. Singura citire corectă este pe douăsprezece luni.

Cum se calculează pentru acoperișul tău

Un calcul serios pornește de la coordonatele exacte ale casei, orientarea și înclinarea reale ale acoperișului, obstacolele care produc umbră și consumul din facturile ultimelor douăsprezece luni. Restul — puterea instalată, distribuția lunară estimată, cât din consum se acoperă — rezultă din aceste date, nu dintr-o cifră standard aplicată tuturor.

Dacă vrei estimarea făcută pe cazul tău, ne poți trimite o cerere de ofertă cu adresa, consumul lunar din facturi și tipul acoperișului.

Întrebări frecvente

De ce nu îmi dați o cifră exactă pe lună?

Pentru că orice cifră lunară este o estimare statistică, nu o măsurătoare. Un decembrie senin și unul cu ceață permanentă pot diferi substanțial între ei, la același sistem.

Iarna nu produc deloc?

Produc, doar mult mai puțin. O zi senină de ianuarie, cu aer rece, poate da rezultate bune raportat la durata ei — problema iernii este lumina puțină, nu frigul.

Merită să supradimensionez sistemul ca să acopăr și iarna?

Rareori. Puterea suplimentară ar produce surplus mare vara, livrat în rețea, și tot puțin iarna. De obicei este mai eficient să dimensionezi pe consumul anual.